Poate, o zi...

Poate, o zi...

O zi,
ca oricare alta,
ce pentru unii,
e una
ceva mai importanta,
dar ea,
fata de mine,
inca e distanta...
E o zi,
pe care,
n-am sarbatorit-o
niciodata,
mereu,
al meu gand
va cauta
o fata...

si poate,
dar poate altadata...
sau,
de se va-ntampla
vreodata.
Si-odata,
de,
o s-o gasesc
si sa indraznesc,
mult sa o iubesc...
sa n-o pacalesc,
cum este firesc.
De ea sa vorbesc,
sa nu fie uitata,
si sa-mi mai doresc
sa n-am
aceeasi soarta.
Asa a fost
odata,
si toate-acestea
laolalta,
formeaza
o inima-ncuiata...
de care
nu vi s-a povestit,
si,
n-o ve-ti sti vreodata.
Un semn
ce se arata,
o inima
de mult blocata...
si o culoare
prea patata..
un rost
ce nu mai capata.
Un ceas,
un timp,
cat o durata...
o perioada,
mare,
si prea indelungata.
Si toate acestea,
doar
de la o cearta...
si de la cei din jur
ce-o sa ma desparta.
Nu ma uita,
deci iata...
o zi
putin desarta.