Un gand ucis, o adiere...
Si iar, o mie de cuvinte,
toate parca-s incalcite,
m-ascund din nou
in a mea minte.
Pe-o adiere de vant
eu o sa-ti trimit un gand,
si-as vrea
sa te vad citind.
O adiere-mi esti,
de vant ce rascoleste,
apoi dispari in vid,
nimeni nu-mi zambeste.
Apoi pleaca tacut
cu faptele supuse,
privind in ochii mei
rostind vorbe nespuse...
Si nu as vrea sa fie, o lacrima dulce,
de tristete, picurand...
eu as vrea sa vad, un baiat,
un obraz de fata, sarutand...
Purtat de pasii unui gand
o adiere de cuvant,
simt promisiunea
"Pe curand!"
Daca ar fi maine azi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu