Argint de aur...
Sub cerul de argint
Respir vantul de toamna,
Prin ploile de lacrimi
E dorul meu, te cheama.
Doar zgomote de ramuri
Ingana glasul meu,
Cad frunzele-mi de aur
Asa vorbesc mereu.
Si iar, ascunde-mi linistea
Cu nelinistea ta, da...
Si-arata-mi drumuri false,
Indreptate undeva.
Aici, sub margine de rau,
Departe de-al ei dor...
Etern va plange apa,
Eu voi dormi usor.
Se pare ca mi-e rau,
Nimicul nu m-ajuta.
Si stii ca nu ma schimba
Nici ura ta. Fii muta...
Cuprinde-mi teama,
timid,
acum,
cu palma ta...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu