Si totusi, uiti...

Si totusi, uiti...

Si da, m-ai fi citit,
poate, de-ai fi stiut
de acel zambet,
mai mult mut....

Si ti-as fi spus de mult,
doar daca nu
mi-ar fi fost teama,
ca mi-e frica....

Nu m-a surprins,
dar nici n-am plans
si nici n-am ras,
asta a fost...

Cum pot sa tac acum,
cand mult nu iti imi pasa,
dar totusi mai conteaza,
dar nu si pentru tine...

Incearca, nu e greu,
te-am cunoscut mereu,
cand tot in jurul meu
a fost cum n-am zis eu!

Un cuvant nu acopera,
aici si acolo,
nimic...

Citeste-mi cuvantul,
eu poate mint,
dar eu nu minte.

si totusi...uiti.