Si totusi, uiti...
Si da, m-ai fi citit,
poate, de-ai fi stiut
de acel zambet,
mai mult mut....
Si ti-as fi spus de mult,
doar daca nu
mi-ar fi fost teama,
ca mi-e frica....
Nu m-a surprins,
dar nici n-am plans
si nici n-am ras,
asta a fost...
Cum pot sa tac acum,
cand mult nu iti imi pasa,
dar totusi mai conteaza,
dar nu si pentru tine...
Incearca, nu e greu,
te-am cunoscut mereu,
cand tot in jurul meu
a fost cum n-am zis eu!
Un cuvant nu acopera,
aici si acolo,
nimic...
Citeste-mi cuvantul,
eu poate mint,
dar eu nu minte.
si totusi...uiti.
Pff.. e singura reacţie. Nu ştiu da' îmi vine să strig 'cum să pierzi aşa ceva ?!'. Aşa reacţii îmi trezeşti :)) Eh..- vorbeşte durerea de cap..
RăspundețiȘtergereFelicitări! :*
Nu imi vine sa cred ca pot sa iti fac tie acest lucru! Tu, care esti o altfel de persoana, una vesela...
RăspundețiȘtergereMultumesc mult!:*
Ce.mi fac? Ce.mi fac? Citesc ceva ce.mi place şi ador asta!! :p hai şhh şi bucură.te că sunt fanul tău !! :)) :*:*
Ștergere