O minciuna-adevarata...

O minciuna-adevarata...

O minciuna-adevarata,
Despre un baiat si-o fata,
Tristi, cu inima-mpacata,
Ca nu vor fi prieteni vreodata...

Iar in povestea lor se stie,
Prieteni din copilarie,
El cu camasa brumarie,
Ea, oferindu-i palarie...

In palarie-era asa,
O inima, chemarea mea,
Perechea la care visa,
Acel baiat, cu soarta grea...

Ea inganand suspin amar,
Facuta-i viata un calvar,
Acelui baiat trist, hoinar,
Ce-si tot dadea inima-n dar...

In vise-i era suparata,
In mana lui, frumoasa fata,
Crezand ca e inconjurata
De o minciuna-adevarata...

Dar cum se plange azi, o fata,
Era si un baiat...odata.