Un inceput ce astazi, mi-a limpezit privirea
Cu un sfarsit ce iarasi, mi-a orbit auzirea,
Nu-s invatat cu asta, nici cu absenta ta,
Nu vreau ca-n asta iarna, ci sa te pot uita...
Dar eu te rog aievea, si tocmai fredonam,
Tu ma ignori, dar totul, din inima-ti dadeam...
Si iar deschide ochii, dar tu nu esti om,
Fiindca urmaresti, ceea ce nu am...
Tu, da-mi o ideee, doar sa presupun,
Ce esti pentru mine, totul sa iti spun,
Si ca la un prieten, cu sufletul bun,
Dupa ce vorbim, sa-mi spui ca-s nebun...
Cu cat incerc din greu, in siruri de cuvinte,
Cu-atat incerc de fapt, sa imi aduc aminte,
Cu ce fel de vorbe, si in ce limbaj anume,
Imi placea sa scriu, mereu despre tine...
Acum, ca stii si tu, iar eu am terminat,
Tot ce am gasit, e ce n-am aflat,
Am vrut iar o schimbare, dar au alcatuit,
Tot timpul pentru mine,
un inceput fara sfarsit...
Incursiunea...bine, nu e cel mai bun cuvânt, in subiect, imi place, doamne, ce filozofii vorbesc aici.. E bestială și plină de tine, ca toate celelalte. Andrei, mă întreb, oare mai ai resurse? Cât mai poți da din tine? :)
Catalin, intrebarea este bine venita...ce trebuie sa fac, este sa mai citesc, sa mai simt ceva nou si sadic in acelasi timp.. Vor veni toate, la timpul lor... Si apropo, ce filosofii:-w...ai dreptul sa spui ce vrei, o sa tin cont de orice, sau cel putin o sa incerc;))! Multumesc din nou, vreau si tu sa faci acelasi lucru, ca ai multe poezii superbe!
Mersi, eu...nu dau tot ce pot, fiindcă ar însemna să mă las de meserie :)) Dar încerc, pe cât posibil să fiu cât mai natural și să las cititorului o umbră de incertitudine, să fie curios... Dacă reușesc, nu știu, tu mereu lași semne de întrebare pentru mine, când citesc o poezie de-a ta :) Ceea ce înseamnă că îți faci treaba calumea. Poetule, ține-o tot așa, poți ajunge mare :)
Doamne, Catalin...multumesc mult de tot... Scuze ca nu am mai dat nici un semn in ultima vreme, insa, lucrez, mai am cateva poezii incepute, dar am cateva probleme din cauza internetului si nu pot sa le public in nici un fel... Ma bucur mult sa aud ca spui asta despre mine, despre ceea ce compun eu. Sincer, acelasi lucru il pot spune despre poeziile tale, acum, dar daca ai da tot ce poti din tine, nici nu m-as gandi unde ai putea ajunge...
Incursiunea...bine, nu e cel mai bun cuvânt, in subiect, imi place, doamne, ce filozofii vorbesc aici..
RăspundețiȘtergereE bestială și plină de tine, ca toate celelalte.
Andrei, mă întreb, oare mai ai resurse? Cât mai poți da din tine? :)
Catalin, intrebarea este bine venita...ce trebuie sa fac, este sa mai citesc, sa mai simt ceva nou si sadic in acelasi timp..
RăspundețiȘtergereVor veni toate, la timpul lor...
Si apropo, ce filosofii:-w...ai dreptul sa spui ce vrei, o sa tin cont de orice, sau cel putin o sa incerc;))!
Multumesc din nou, vreau si tu sa faci acelasi lucru, ca ai multe poezii superbe!
Mersi, eu...nu dau tot ce pot, fiindcă ar însemna să mă las de meserie :))
RăspundețiȘtergereDar încerc, pe cât posibil să fiu cât mai natural și să las cititorului o umbră de incertitudine, să fie curios...
Dacă reușesc, nu știu, tu mereu lași semne de întrebare pentru mine, când citesc o poezie de-a ta :) Ceea ce înseamnă că îți faci treaba calumea.
Poetule, ține-o tot așa, poți ajunge mare :)
Doamne, Catalin...multumesc mult de tot... Scuze ca nu am mai dat nici un semn in ultima vreme, insa, lucrez, mai am cateva poezii incepute, dar am cateva probleme din cauza internetului si nu pot sa le public in nici un fel...
RăspundețiȘtergereMa bucur mult sa aud ca spui asta despre mine, despre ceea ce compun eu. Sincer, acelasi lucru il pot spune despre poeziile tale, acum, dar daca ai da tot ce poti din tine, nici nu m-as gandi unde ai putea ajunge...
Cele mai frumoase lucruri sunt cele pe care nu ar fi trebuit să le fac.
RăspundețiȘtergereUneori, e mai bine să nu aflăm nimic...să lăsăm misterul să ne condimenteze viaţa ;).
Nu ai cum sa nu ai dreptate...insa, poti neglija si poti sa treci peste asta?...nu.
Ștergere